Național

Glasul Neamului cere pregătirea românilor pentru situații de criză, nu panică privind armata obligatorie

Proiectul MApN readuce în discuție obligațiile cetățenilor

Publicarea unui nou proiect de Hotărâre de Guvern privind pregătirea populației pentru apărare a readus în atenția publică o temă sensibilă: relația dintre obligațiile constituționale ale cetățenilor și posibilitatea revenirii serviciului militar obligatoriu. Documentul a fost pus în transparență decizională de Ministerul Apărării Naționale pe 13 noiembrie 2026 și vizează normele de aplicare a Legii nr. 446/2006. În contextul discuțiilor apărute după acest anunț, Partidul Glasul Neamului a transmis un punct de vedere prin care solicită mai multă claritate din partea autorităților și atrage atenția asupra necesității unei pregătiri reale a populației pentru eventuale situații de urgență.

Reprezentanții formațiunii fac distincția între pregătirea pentru apărare și reintroducerea serviciului militar obligatoriu, subliniind că o Hotărâre de Guvern nu poate introduce, prin ea însăși, obligativitatea serviciului militar în timp de pace. „Nu trebuie confundată obligația constituțională de apărare a țării cu reintroducerea serviciului militar obligatoriu în condiții de pace”, transmit reprezentanții partidului. Aceștia consideră că populația trebuie să primească explicații clare despre prevederile legale, drepturile și responsabilitățile sale, fără interpretări alarmiste sau informații care să genereze teamă.

Educația pentru apărare, o responsabilitate care începe înaintea unei crize

Dincolo de aspectele juridice, Partidul Glasul Neamului consideră că adevărata problemă este nivelul de informare a populației în privința măsurilor concrete de protecție. Formațiunea ridică întrebări despre capacitatea românilor de a reacționa în cazul unor situații de urgență: câți știu unde se află adăposturile, cum trebuie să procedeze la declanșarea alarmelor sau ce măsuri trebuie luate pentru protejarea copiilor și a persoanelor vulnerabile?

„Câți români știu concret cum să reacționeze dacă, într-o dimineață, sirenele anunță un pericol real?(…) Considerăm că Ministerul Apărării Naționale trebuia să înceapă cu o amplă campanie de informare și conștientizare a populației, nu doar cu publicarea unui proiect de act normativ.”, susțin reprezentanții partidului, care spun că statul ar fi trebuit să acorde mai multă atenție educației preventive. În opinia lor, pregătirea populației nu trebuie să înceapă odată cu apariția unei amenințări, ci trebuie construită constant, prin informare și exerciții practice.

Printre propunerile prezentate se numără introducerea unor programe de educație pentru apărare civilă în școli, organizarea de cursuri de prim ajutor, informarea populației despre procedurile de evacuare și comportamentul în situații de urgență, precum și dezvoltarea unor programe prin care familiile să învețe cum să se pregătească pentru eventuale crize.

„România nu are nevoie de panică”

În comunicatul său, formațiunea leagă securitatea națională de responsabilitatea instituțiilor publice față de populație. Reprezentanții acesteia atrag atenția că patriotismul nu trebuie redus la declarații și simboluri, ci trebuie să presupună implicare și responsabilitate. „Patriotismul înseamnă responsabilitate, implicare și solidaritate, dar și dreptul cetățeanului de a cere socoteală statului pentru deciziile sale”, se arată în mesajul transmis.

Partidul solicită Ministerului Apărării să explice, într-un limbaj accesibil, ce modificări aduce proiectul de norme, ce obligații revin concret populației și cum vor fi respectate drepturile cetățenilor. Totodată, reprezentanții formațiunii avertizează că oamenilor nu trebuie să li se ceară să fie pregătiți pentru situații extreme fără ca statul să le ofere informațiile și instrumentele necesare.

„Nu dorim o populație speriată și manipulată. Dorim o populație conștientă, instruită și pregătită”, este unul dintre mesajele centrale ale comunicatului. Iar în încheiere, partidul transmite un îndemn care sintetizează întreaga sa poziție: „România trebuie să fie pregătită, nu luată prin surprindere!”

Dezbaterea depășește astfel discuția despre armată și recrutare. O societate pregătită pentru situații dificile are nevoie nu doar de tehnică militară și instituții funcționale, ci și de oameni care știu ce au de făcut atunci când apare un pericol. Rămâne de văzut dacă educația pentru apărare va deveni o preocupare permanentă a autorităților sau va continua să fie tratată ca o prioritate doar atunci când împrejurările o impun.

Articole similare

Back to top button