45 de comune din România ar putea deveni orașe. Două sunt din Prahova

Florești și Chiajna ar putea primi statut de municipiu
Reorganizarea administrativ-teritorială a României readuce în discuție o posibilă schimbare importantă a statutului localităților. În timp ce autoritățile analizează comasarea comunelor cu populație redusă și reclasificarea unor orașe care nu mai ating pragurile demografice prevăzute de lege, există și localități rurale care au crescut suficient de mult pentru a putea primi statut urban.
Potrivit datelor recensământului din 2022, 45 de comune din România au depășit pragul de 10.000 de locuitori și ar putea deveni orașe. Printre acestea se află și trei localități din județul Prahova: Bucov, cu 10.787 de locuitori, Târgșoru Vechi, cu 10.433 de locuitori și Valea Călugărească, având 10.096 locuitori.
Cele mai mari două comune din țară, Florești din județul Cluj, cu 52.735 de locuitori, și Chiajna din Ilfov, cu 43.584 de locuitori, ar putea merge chiar mai departe și ar putea obține statutul de municipiu.
Lista celor 45 de comune care ar putea deveni orașe
Mai jos sunt localitățile care au depășit pragul demografic de 10.000 de locuitori:
- Apahida – Cluj: 17.239 locuitori
- Baciu – Cluj: 13.922 locuitori
- Balotești – Ilfov: 11.210 locuitori
- Bascov – Argeș: 11.151 locuitori
- Belcești – Iași: 10.231 locuitori
- Berceni – Ilfov: 13.766 locuitori
- Bradu – Argeș: 10.032 locuitori
- Brănești – Ilfov: 10.708 locuitori
- Bucov – Prahova: 10.787 locuitori
- Călinești – Argeș: 10.813 locuitori
- Cernica – Ilfov: 11.871 locuitori
- Chiajna – Ilfov: 43.584 locuitori
- Ciurea – Iași: 17.254 locuitori
- Corbeanca – Ilfov: 11.412 locuitori
- Cumpăna – Constanța: 14.757 locuitori
- Dofteana – Bacău: 10.236 locuitori
- Dobroești – Ilfov: 16.875 locuitori
- Domnești – Ilfov: 12.861 locuitori
- Dumbrăvița – Timiș: 20.014 locuitori
- Florești – Cluj: 52.735 locuitori
- Giroc – Timiș: 22.270 locuitori
- Holboca – Iași: 13.697 locuitori
- Jilava – Ilfov: 10.611 locuitori
- Lumina – Constanța: 10.770 locuitori
- Marginea – Suceava: 11.164 locuitori
- Matca – Galați: 11.535 locuitori
- Miroslava – Iași: 28.534 locuitori
- Modelu – Călărași: 10.052 locuitori
- Moșnița Nouă – Timiș: 16.424 locuitori
- Pechea – Galați: 10.197 locuitori
- Săbăoani – Neamț: 10.619 locuitori
- Sâncraiu de Mureș – Mureș: 10.403 locuitori
- Sânmartin – Bihor: 12.448 locuitori
- Sânpetru – Brașov: 11.794 locuitori
- Șcheia – Suceava: 12.792 locuitori
- Șelimbăr – Sibiu: 17.492 locuitori
- Șimian – Mehedinți: 10.021 locuitori
- Ștefăneștii de Jos – Ilfov: 10.588 locuitori
- Tărlungeni – Brașov: 12.067 locuitori
- Târgșoru Vechi – Prahova: 10.433 locuitori
- Tomești – Iași: 12.169 locuitori
- Valea Călugărească – Prahova: 10.096 locuitori
- Valea Lupului – Iași: 14.510 locuitori
- Valu lui Traian – Constanța: 16.617 locuitori
- Vladimirescu – Arad: 12.772 locuitori
Ce ar însemna schimbarea statutului pentru locuitori
Trecerea de la comună la oraș nu se face automat prin depășirea unui anumit număr de locuitori. Legislația stabilește și alte condiții, printre care ponderea populației ocupate în activități neagricole, existența rețelelor de apă și canalizare, serviciile medicale, infrastructura de transport, spațiile verzi și capacitățile de cazare.
O eventuală transformare ar putea aduce avantaje în privința accesului la anumite finanțări și a atractivității pentru investitori. În același timp, schimbarea poate însemna impozite locale mai mari și cheltuieli suplimentare pentru administrație și populație.
Pentru Prahova, situația este interesantă în special prin cele trei localități aflate peste pragul demografic: Bucov, Târgșoru Vechi și Valea Călugărească. Creșterea populației în aceste zone ridică o întrebare firească: dacă localitățile s-au dezvoltat suficient pentru a îndeplini unele criterii urbane, vor reuși și administrațiile lor să țină pasul cu nevoile unei comunități tot mai numeroase? Rămâne o chestiune de urmărit în viitor.





